Crăciunul meu
Este Ajunul Crăciunului. Fulgii dansează pe cerul parcă înghețat de gerul napraznic. Pe strada, nici țipenie de om.
Toți copiii, îl așteaptă pe Moș Crăciun, la fel și eu. Mi-as promis că acest Crăciun va fi al meu, și așa va fi. Am pregătit câteva cadouri pentru cei dragi sperând ca o sa fac o fapta buna și la anul Moș Crăciun sa îmi aducă mai multe daruri din deseaga lui.
A sosit și dimineață, imediat am zburat la Brad și ce sa vezi? Nu era nici un cadou! M-am suparat putin. Oare de ce? Mă tot gândeam, pana când am decis:
- Dacă Moș Crăciun nu a venit și pe la mine, sau poate ca m-a uitat, nu conteaza! Anul acesta eu trebuie sa fiu Moș Crăciun!
Așa ca atunci când am dăruit cadourile celor dragi le-am împărțit cu mai multa dragoste, dar ce sa vezi?! S-a auzit ușa. M-a dus sa văd ce s-a intamplat. Am rămas uimita când am văzut ce era în fata ușii. Era o punga mare plina ochi cu jucării, pentru mine! Am fost așa fericita când am văzut și mi-as dat seama ca Moș Crăciun nu m-a uitat, a întârziat puțin.
Sper ca Îți place!
