Prozatorul fixează timpul și locul acțiunii, vara anului 1946 și realitatea dramatică a unui sat de pe malul Buzăului .Este prezentată starea de sărăcie cumplită a oamenilor, provocată de seceta nemiloasă, care dura de două veri. Sărăcia oamenilor este sugerată și de câteva gesturi : de la fierărie mirosea a copita arsă, un câine se scutura de purici. Seceta pietrificase lutul de pe fundul râului, rădăcinile plantelor atârnau putrede.
