Dintr-un nor morocănos se cernea jucăuş
zăpada pufoasă. Fulgii dansau în jurul
meu. Un fulguşor rotofei a poposit în palma mea.
-Hei, cum ai ajuns aici?
-Am plecat din
norul acela mare şi greoi! Eu şi fraţii mei eram nişte picături de apă. Dar norul
a ajuns într-un strat rece de aer, iar noi... am îngheţat de frig şi am devenit
nişte fulguşori zglobii. Zburam fericit când te-am văzut pe tine. M-am aşezat
în palma ta să mă odihnesc puţin. Dar palma
ta e cam caldă... Mi se pare că e prea caldă... prea caldă...
Priveam cum
fulguşorul se transformă într-o picătură ca o lacrimă, în timp ce liniştea iernii
se prelingea pe întregul întins alb din jurul meu.
