Iarna tocmai strângea plapuma de nea așternută în decembrie. În curând sosea primăvară cu flori și voie buna. Cel care o vestea era ghiocelul. Când acesta și-a ridicat căpusorul mic din pământ a văzut-o pe Zăna Iarna . El I-am spus cu sfiala:
-A venit primăvara! Este timpul sa pleci. Vine Zăna primăvară.
Într-adevăr tocmai atunci sosi Zăna Primăvară cu o caleasca trasa de păsări.
-Buna ziua Zăna! A venit primăvara! E timpul sa pleci acasă.
-Bine draga surata.
Iarna pleca și o lasă pe primăvară la conducere așa cum stabiliseră toate anotimpurile.
