era o zi de primăvară, deabea își dăduse drumul florile copacilor, iar păsărelele în număr mare, se întorceau la cuiburile lor.
din camera alăturată am auzit cum cineva vorbește pe un ton foarte înalt, nervos și nemilos. era mama cu Sabina, certandu-se de zor. înțelesei că Sabina nu era atât de ascultătoare pe cat se observa, mamă fiind destul de nemulțumită de ea. dintr-o dată o liniște de nedescris veni prea repede că eu sa îmi dau seama. Am deschis ușa, am bătut la camera Sabinei și am intrat rapid, dar nu mai rapid ca ele două, care plecaseră înainte că eu sa intru.
după câteva ore bune s-au întors cu doua sacose pline me alimente, dandu-mi seama că au cumpărat exact ce mie nu îmi trebuia
