În regat exista un măr care face mere de aur, dar un hoț le fura de fiecare dată când se coceau. Mulți oameni au încercat să-l prindă, dar n-au reuşit. Prâslea îşi încercă norocul. El răni hoțul şi acesta fugi. Prâslea îi dădu merele împăratului şi plecă împreună cu frații săi în căutarea hoțului, după dâra de sânge. Ei ajunseră la capătul unei prăpastii care ducea către tărâmul celălalt. Prâslea fu singurul care coborî. Acolo se luptă cu 3 zmei. După ce îi bătu pe primii doi şi eliberă cele 2 fete de împărat, se duse la al treilea. Nu îl putu ucide aşa că ceru ajutorul unui corb căruia îi promise în schimb două leşuri şi fata cea mică de împărat. Cu ajutorul lui, eliberă fata mică de împărat. Fetele urcară pe sfoară, dar Prâslea ştia că frații săi vor vrea să-l ucidă, aşa că legă o piatră de sfoară.
El merse mai departe. El salvă nişte pui de zgripsor din ghiarele unui balaur. Ca răsplată, mama puilor îl duse în zbor pe tărâmul său. Acolo el se făcu ucenic la un argintar şi scoase din mărul de aur în care preschimbase castelul zmeului al treile lucrurile cerute de fata cea mică: cloşca cu puii de aur şi furca de aur. El se duse la împărat şi îi povesti planul ucigaş al fraților săi. Sugeră ca cei 2 frați să arunce fiecare o săgeată în sus. Frații au fost ucişi de propriile săgeți şi Prâsles se mărită cu fata cea mică.
