Cratima ( liniuţa de unire sau pentru despărţire) este:
1. semn de punctuaţie: p₁: în repetiţii ce formează o unitate:
ex. Vântul adia domol-domol.
p₂: în interiorul unei expresii:
ex. Totul era un talmeş-balmeş.
p₃: între două numerale, arâtând o aproximare:
ex. La răspuns erau câte trei-patru deodată.
p₄: între cuvinte, arătând limite de timp, distanţă:
ex. În perioada iulie-august se vor organiza Şcoli de Vară.
2. semn de ortografie: o₁: rostirea a două părţi de vorbire diferite într-o silabă, marcând lipsa unui sunet, a unei litere în scris.
ex. Voinicul s-a luptat cu zmeul.
o₂: rostirea într-o silabă a două părţi de vorbire diferite, nelipsind sunete, într-o inversiune:
ex. ,, Deşteaptă-te, române!"
I
Te deşteaptă, române!
o₃: în scrierea unor cuvinte compuse:
ex. Edelweiss, floare-de-colţ, este un cântec minunat.
o₄: în despărţirea cuvintelor în silabe:
ex. co - pil
Obs. În funcţie de cerinţa, sarcina de lucru, text epic, liric, se explică cratima conţinută de cuvinte.
