Codrul
Codrule, tu codru blând
Tu eşti raiul pe pământ.
Cum îți apleci a tale ramuri,
Şi mângâi aste tărâmuri.
Frunzele-ți dansează-n vânt,
Numai ție, codru blând.
Soarele-n raze te scaldă,
Numai pe tine, codrule, dragă.
Frunzele ți-s verzi ca iarba,
Vălurind şi nu degeaba.
Ramurile-s aplecate,
Să m-ascunzi de soare cu toate.
Codrule, scăldat de soare,
Iubit de păsări călătoare,
Scăldat în ploaie şi în rouă,
Ce umbră ne promite nouă.
Tu, codru binecuvântat
Ce viața mi-a arătat,
Tu-mi eşti mamă, tu-mi eşti tată,
Mă-nsoțeşti în lumea toată
