Alin era confuz. Stătea în picioare, colegii îl priveau, iar el nu reușea
să spună cele câteva vorbe ale rugăciunii de săptămâna trecută.
Domnul profesor de religie i-a vorbit foarte calm, spunându-i că e un
neserios, apoi a zâmbit și l-a privit câteva secunde lungi, l-a privit numai
pe el, stăruitor...
Confuzia s-a amplificat în mintea lui Alin atunci când domnul profesor
a ridicat o mână spre cer și a zis, la fel de calm:
"Martor mi-e Cerul că tu meriți acum nota 4 ! "
