Este luna octombrie. Soarele straluceste slab printre frunzele rugini ale copacilor catiti in cele mai tari nuante de galben, roscat si aramiu.Afara inca se mai aud linele cantece ale vrabiilor.( vrapiile nu pleaca toamna. A si asta sa nu scri in compunere) Multime de frunze asternute pe jos fosnesc sub usori mei pasi si creaza o calma si linasinfonie care iti dadea cea mai linistitoare stare. In livada bunicilor miresmele imbatatoare iti mangaiau nasul, iar merele rosi ca rubinele iti furau ochi. Soarele acum rosu ca focul, apune facand peisajul mirific cu adevarat unul de basm.
